Consecinţe negative ale consumului de tutun
O persoană care începe să fumeze ca adolescent şi continuă până la vârsta mijlocie, îşi va scurta viaţa cu 24 de ani (Peto, 1992).
În anul 1995 de cinci ori mai multe femei (240.000) au murit de boli cauzate de tutun decât de cancer de sân (45.000).
1. Cinci din zece fumători vor muri de boli cauzate de tutun (50%);
2. Doi din zece fumători au diagnosticul de cancer (20%);
3. Nouă din zece fumători diagnosticaţi cu cancer pulmonar vor muri datorită acestuia (90%);
4. Unul din zece fumători are emfizem (10%);
5. Doi din zece fumători sunt diagnosticaţi cu boli de inimă (20%);
6. Una din cinci morţi sunt provocate de tutun (20%).
Consumul de tutun generează o serie de consecinţe negative: sociale, medicale imediate, financiare şi medicale pe termen lung.
Consecinţe sociale
Încă de timpuriu fumatul a fost considerat supărător pentru nefumători şi un exemplu negativ pentru copii, nepoţi, pacienţi, sau/şi elevi. Nefumătorii spun că fumul de tutun lasă un miros neplăcut în maşină, în casă şi în hainele fumătorului.
De mai bine de 10 ani este dovedit însă că inhalarea involuntară a fumului de ţigară – fumatul pasiv sau involuntar – este răspunzătoare pentru dizabilităţi, boli şi decese. Un raport recent dat publicităţii în martie 2006 arată că anual mor în UE 80000 de oameni exclusiv datorită fumatului pasiv. Problema este atât de serioasă încât ţări precum Italia, Irlanda, Suedia, Marea Britanie, Spania au interzis complet fumatul în toate spaţiile publice, inclusiv baruri, restaurante.
Consecinţe financiare
Fumatul este scump, costă mult mai mult decât preţul ţigărilor. Economia realizată de renunţarea la fumat poate fi generată de analiza costurilor alocate pentru tutun:
• Timp alocat fumării unei ţigarete = 5 min x 20 buc = 1h 40 min/zi x 30 zile = 50h/luna =25zile/an;
• Scurtarea vieţii pentru o ţigaretă = 7 min x 20 buc = 2h 20 min/ zi x 30 zile = 70h/luna = 35 zile/ an.
Aceste costuri ar trebui luate în calcul atunci când se cumpără un pachet de ţigarete.
Consecinţe asupra sănătăţii umane
Dependenţa
Nicotina produce dependenţă în proporţie de şase-opt ori mai mare decât alcoolul. Nicotina produce dependenţă la fel de mare ca şi cocaina.
BPOC
Fumatul este responsabil pentru 90% din cazurile de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), boală care începe cu oboseală, semne de bronşită cronică şi se termină cu insuficienţă respiratorie cronică.
Tusea fumătorului este primul semn al bronşitei cronice care se complică în timp cu: tuse cronică, dispnee, expectoraţie de flegmă şi mucus.
Astmul bronşic la adult este agravat de fumat. Exacerbările sunt mai frecvente, cu durată mai mare şi necesită tratament mai intensiv. Declanşarea astmului la adult poate fi provocată de fumat.
Histiocitoza X este produsă de fumat, 90% din cazuri apărând la bărbaţii tineri, mari fumători.
Boli cardiovasculare
Nicotina, monoxidul de carbon şi mai multe substanţe chimice din fumul de ţigară contribuie la dezvoltarea aterosclerozei, tulburărilor de ritm cardiac, hipertensiune arterială, hipoxie celulară, AVC, arteriopatii periferice. Nicotina determină şi afectarea vaselor sanguine provocând:
• Hipertensiunea arterială (ateroscleroza plus nicotina provoacă constricţia arterelor mici. Efectul net al acestui fenomen este creşterea presiunii arteriale); • Anevrismul aortei (fumătorii de un pachet/zi fac anevrisme fatale de 4-5 ori mai frecvente decât nefumătorii;
• Deficite circulatorii: boala Buerger şi Raynaud, care duce la pierderea completă a irigaţiei sanguine şi amputaţia în urgenţă a membrului afectat;
• Accidentul vascular cerebral (AVC) - fumătorii au cu 50% mai multe accidente vasculare cerebrale decât nefumătorii.
O treime din decesele prin infarct miocardic au drept cauză fumatul. Riscul unei bărbat fumător de a suferi un IMA non-letal în intervalul de vârstă 35 - 39 de ani este de 4,9 ori mai mare, iar al unei femei – de 5,3 ori mai mare decât al unui nefumător (Mahonen şi col, 2004).
Cancer
Fumatul este o cauză majoră de cancer. Din toate decesele prin cancer, 30% sunt atribuite fumatului însă procentul diferă în funcţie de natura neoplasmului:
• Cavitatea bucală - buze, limbă, gură, faringe (92%);
• Plămâni, trahee şi bronhii (90%);
• Laringe (84%);
• Esofag (78%);
• Rinichi (48%);
• Pancreas (29%);
• Vezică urinară;
• Stomac şi col uterin.
Infertilitatea
Fumatul produce infertilitate atât la femei cât şi la bărbaţi.
Bărbaţii care fumează au un număr mai mic de spermatozoizi, o proporţie mai mare de spermatozoizi cu malformaţii, inclusiv ale ADN-ului, iar media concentraţiei de leucocite din lichidul seminal este semnificativ mai mare decât la cei care nu fumează.
La fumătoare, şansele de concepere a unui copil scad cu 10-40%. Un studiu realizat în Danemarca şi care a implicat un număr de 11.000 de femei, a demonstrat că femeile care fumează între cinci şi nouă ţigări pe zi aveau cu 1,8 mai multe şanse să aştepte conceperea unui copil o perioadă mai mare de 12 luni decât nefumătoarele.
Mai mult, un studiu făcut recent în Franţa a demonstrat că femeile care urmează o procedură de fertilizare in vitro şi care fumează mai mult de 10 ţigări pe zi, au şanse de succes de doar 15%, în timp ce femeile nefumătoare au şanse de aproape 23%.
Pe de altă parte, scăderea nivelului de estrogeni (la care contribuie fumatul) este responsabilă şi de afectarea libidoului, de aspectul masculinizat ori de instalarea precoce a menopauzei la femeile fumătoare.
Fumatul creşte cu 50% riscul de impotenţă pentru bărbaţii între 31 şi 49 de ani.
Nicotina provoacă vasoconstricţie periferică acută, inclusiv spasme arteriale ce duc la detumescenţa penisului. Prin urmare, diferite grade de disfuncţie erectilă pot apărea ca o consecinţă a obstrucţionării arterelor ce irigă penisul. Dar şi venele sunt afectate, mai ales acele valve din pereţii venelor care menţin sângele la nivelul penisului, asigurând persistenţa erecţiei. În consecinţă, chiar dacă se produce erecţia, aceasta durează mai puţin. Astfel, bărbatul fumător îşi scade singur performanţele sexuale cu care a fost înzestrat. Iar pentru aceasta, nu este nevoie să fumeze mult: după doar două ţigări, diametrul arterei peniene, responsabilă de irigarea penisului cu sânge, se îngustează aproape până la a se închide total.
În plus, unele substanţe din fumul de ţigară contribuie la procesul dinamic în timpul căruia lipidele se acumulează pe pereţii arterelor, îngreunând sau chiar împiedicând circulaţia sângelui – proces ce determină instalarea aterosclerozei şi, consecutiv, apariţia hipertensiunii arteriale. Ori este cunoscut faptul că cea mai frecventă cauză de disfuncţie erectilă este reprezentată de problemele vasculare, mai ales cele asociate cu ateroscleroza şi hipertensiunea arterială - ateroscleroza este responsabilă pentru aproximativ 40% din cazurile de disfuncţie erectilă la bărbaţii de peste 50 de ani. (Tengs, Osgood, 2001).
Efecte cutanate
Fumatul contribuie la îmbătrânirea prematură a pielii şi la apariţia ridurilor din cauza formaldehidei şi a vascularizaţiei reduse. Fumătorii aflaţi în categoria de vârstă cuprinsă între 40 şi 49 de ani au la fel de multe riduri ca nefumătorii cu 20 de ani mai în vârstă.
Declinul inteligenţei
Cercetările efectuate de Institutul de Psihiatrie din Londra indică faptul că fumatul este asociat cu declinul inteligenţei. Un lot de 650 de oameni de 65 de ani şi peste a fost examinat pentru a determina puterea lor intelectuală şi a înregistra obiceiurile legate de fumat. S-a stabilit că fumătorii au probleme mai mari decât nefumătorii sau decât foştii fumători. Fumatul este un factor care contribuie la bolile cardio-vasculare şi ateroscleroză, îngustează arterele şi reduce alimentarea cu sânge a creierului. Aceasta poate explica declinul memoriei, capacităţii de concentrare, a atenţiei.
Fragilitate imunitară
Fumatul afectează sistemul imunitar pe mai multe căi:
• Leucocitoza (creşte numărul globulelor albe);
• Limfocitoza (creşte numărul limfocitelor);
• Modificarea echilibrului dintre diferite sub-seturi de limfocite T;
• Scăderea numărului celulelor Natural Killer (NK) care au un rol important în apărarea organismului împotriva cancerului;
• Scăderea numărului celulelor Langhans (importante componente ale sistemului imunitar la nivelul epiteliului colului uterin) - motiv pentru care fumatul contribuie la apariţia displaziei colului uterin.
